Archive for May, 2011

Să ne-amintim Duminica!

Atenție: acesta este un post despre biciclete.

Cu flori în păr, flori pe fuste, flori în coșulețe. Biciclete colorate, pantofi colorați, pălării și eșarfe colorate. Zâmbete strălucitoare, buze roșii, bucle și breton în vânt. Miros de parfum, ochelari de soare, bluze fine.

Ne-am adunat în curte la BiCiclop. Le-am cunoscut pe fetele de la HotCity și am cunoscut-o într-un final personal pe Anurim. Am probat Gazela pe care mi-o recomandase Ionuț, am tras câteva poze și am pornit. Nu mă așteptam să văd atâta puzderie de fete în Piața Revoluției. Văzusem baloane galbene la orizont și mă speriasem c-o să fie SkirtBike boicotat de vreo manifestare politică. Nu, nu. Totul era acolo unde trebuia: soarele sus pe cer, zâmbetul pe buze, poliția pe poziții.

Și-am început să pedalăm și să clincăim din sonerii și să oprim lumea pe stradă. Mașinile n-aveau voie “până nu trecea coloana”. Ne-am răcorit c-o limonadă la Cărturești. Și ce-a mai fost s-a scris sau e istorie.

Abia aștept să primesc cadoul de ziua mea! 🙂

*credit foto: Ionuț Tarcea

Ce-ți lipsește?

Pentru ăștia ca mine, adică oamenii născuți și crescuți printre munți, viața în comunitatea urbană ce sare de un milion de locuitori poate fi uneori chinuitoare. Ce-mi lipsește:

-cântecul cocoșilor dimineața.

-cafeaua pe terasă, pe verandă, în gang, cu dealurile verzi înaintea ochilor și soarele de-o suliță pe cer.

-mirosul de rufe întinse pe sârmă în curte.

-să pot să ies din curte și în zece minute să fiu în vârful dealului, de unde să pot privi trei sate.

-balconul de la Piatra Neamț, pădurea din spatele blocului, pârâul din față, Gospodinele de unde vezi orașul, terenul de tenis, urcușul spre Colibe

-să iau bicicleta lui bunicu și după patru kilometri să bat în portița vară-mii.

-să mă scald în Moldova.

Vouă ce vă lipsește la oraș?

Vinerea la 7.

Azi dimineață am reușit performanța să mă trezesc la 7. Zic performanță ca să îmi subminez puterea, că de fapt n-a fost deloc greu. Așa mi-am dat seama că am soare la mine în cameră numai până la 8:00. Așa am reușit să ies din casă mai devreme decât de obicei, înainte ca nenea de la colț să-și așeze arbuștii spre vânzare, înainte ca doamnele de la Igiena să-și fi terminat cafeaua și Ring-ul de citit, înainte ca lumea care începe munca la 10 s-o taie spre serviciu.

Așa am văzut cum se deschide mic.ro, cât de meticulos mătură tipul ăla în fața prăvăliei, cât de amuzanți sunt bărbații care au avut o noapte mai grea și-și beau cafeaua la dozator în fața chioșcului de cartier când se uită după fundul un pic “augmentat” al tipei care merge în fața mea. Și uite că-i 12 și simt c-am trăit o viață 🙂

Mi-ar plăcea să plec în weekend undeva la munte și să prind când se “crapă” de ziuă. Când eram mai mică și mergeam la cabane la majorate prindeam prima rază a soarelui înainte să mă culc. Eh, vremuri.

Să trăiț`, dom` manager!

Ieri v-am cam lovit în plex cu postarea despre femeile frumoase care se perindă la birou, așa-i? Care mai de care m-ați abordat, ba pe messenger, ba pe Facebook: Băi, Anne, sunt într-o situație identică! 🙂 Mi-a plăcut să-mi dau cu părerea vis-a-vis de office crush-urile voastre.

Azi se îngroașă gluma. Am primit un docoment ofițiel de la Dragoș Butuzea. Pe care-l puricăm împreună, da?

Titlul docomentului zice așa: Femeile sunt mai “manageri” decât bărbații. Pwâm-pwâm-pwââm! Da, bărbate, închipuie-ți că jubilez 🙂 Eu, femeia, sunt mai boss decât tine. N-o zic cercetătorii americani sau ăia islandezi, e studiu pe bune, realizat de compania Result Development pe 110 manageri români din 35,5% companii naţionale şi 64,5% multinaţionale. Capisci, da?

Vorba lungă, sărăcie. Să privim POZA

La ce te iau, așadar? La Comunicare (adică mă ajută gura asta mare de care te tot plângi tu), Leadership (coordonez mai eficient și sunt mai impozantă ca purtătoare de fustă), Obiectivitate și Imparțialitate (să n-aud că Femeile-s sensibiloase și subiective!), Luarea deciziei (adică țac-pac, așa facem!) și People Oriented (mămoasă, drăgăstoasă, așa cum m-ai cunoscut în peșteră). Acum ai să te aperi și-ai să vociferezi că n-oi fi la fel de motivată și determinată ca tine. Ei, las, un procent coloșa, nu moare nimeni. Acuma nu fi mârșav să zici că n-oi fi integră sau compententă, că-ți dau docomentul!

Lăsând gluma și bravada la o parte, găsiți concluziile cercetării  aici și mai vorbim.

Cum supraviețuiești la birou lângă o femeie frumoasă

Sau până unde dai frâu liber gesturilor ce curg firesc între un bărbat și o femeie care se plac și unde începi să te cenzurezi.

Zicea azi un băiet pe Twitter: “Aviz bărbaților. Nu angajați sau colaborați cu femei frumoase. E ca și cum ai fi în Sahara iar cineva varsă în fața ta o sticlă de apă”.

Problemă: ai la birou o fată tare simpatică de care ai nevoie că-și face treaba foarte bine. Îți place de ea în moduri ce depășesc aria fișei de post. Nu e vina ei că-i așa dragă și dulce și când mai are și idei bune mai că-ți vine s-o iei în brațe și s-o plimbi în fața angajaților ca pe-un trofeu. No, No, No, drop that thought!

Soluție: nu există. Cel puțin în opinia mea acum. Te cenzurezi și gata. Nu poți s-o dai afară că nu merită. Și ce faci apoi? Vine alta, că tot sunt femei frumoase-n lume. Mai ales în Ro, cu 8 femei la un bărbat. Și ce-o să devină țara asta? O țară de frumoase care stau pe tușă în timp ce femeile mai puțin înzestrate fizic fac bani?

Și nu te gândi că puteți avea o relație. Pentru că nu poți. O să se termine urât pe ambele planuri. Că știi c-așa o să fie.

Cuplurile trebuie să fie cupluri. Nu te vezi zilnic la birou cu femeia cu care împarți patul și o iubești până ți se scurge nisipul în clepsidră decât dacă ești vreun extraterestru. Și ți-o zice o femeie. Eu dacă l-aș vedea pe-al meu și acasă și la birou cred că l-aș fugări dintr-un loc sau din celălalt.

Fuck friends? Taci, mă! O fi bine, nu zic nu. Și a doua zi cine mai ascultă ordine profesionale? Și cine se gândește numai la spatele ei arcuit peste tine? Și zici că doar o dată? Da, așa au crezut și colegii tăi. Că se va întâmpla doar o dată și ți-o scoți din sistem. Și ea își pierde din credibilitate și tu îți pierzi din reputația de șef.

Singurul avantaj pe care-l văd: prezența unei femei frumoase la birou te ambiționează și te face un bărbat mai bun pe plan profesional. Să-i arăți că poți, cât faci, cât duci. Plus că reduce din stress. Vă mai zâmbiți, te gândești ce bine-i stă azi în rochia aia, mai ieșiți la o cafea să discutați business, mai trece ziua.

Nu te panica, nu e grav și se întâmplă peste tot. Dar dacă vrei să meargă, don`t mix.

Pică pe Duminică

Nu am absolut nicio problemă cu Lunea. E activitate, e fresh, e agitație, îmi place! Dar DUMINICA, pfuai, duminica e mereu ziua aia moartă. Ziua în care nimeni nu răspunde la telefon că se reface după sâmbătă. Ziua care începe după prânz. Ziua care are activitate aproape zero pe blog, Twitter, Facebook.

Ce-i bun la Duminică: light traffic-ul de pe marile bulevarde. În rest e lene, nu ai voie să speli rufe dacă ești creștin cu acte în regulă, nu poți face nici curățenie în casă. Duminica stai și-ți faci mâncare pentru toată săptămâna sau mergi în vizită. Sau lucrezi la proiecte. Asta dacă nu dormi ca porcu până la cinci după amiaza.

Duminica mai e și ziua aia în care pleci din weekend. De la Brașov sau de la Constanța. Spre București. Și o petreci probabil pe Soarelui.

Nu-mi place Duminica.

Super, scumpo!

Mi s-a luat de ticurile verbale dobândite în urma episoadelor din Roboței! Zău! Stăteam acum dimineața și-mi savuram cafeaua pierdută în acoperișul găurit al casei abandonate de vis-a-vis și-o aud pe Simona cu un Super, scumpo! că tocmai îi ieșișe un calcul la proiect. Și-am realizat c-a fost ultimul Super, scumpo pe care eu am să-l înghit. Și să nu înțelegeți greșit, la noi la 49 e nebunie mare cu replicile din Robotzi. Suntem patru fete care se înțeleg numai din replicile-cheie ale acestui mini-serial animat.

Dar mie atât mi-a fost. Așa mi s-a întâmplat cu Nu știuuuu, nu știu d-astea sau cu melodia de la Cataracts de când mi-am pus-o ringtone. Suprasaturare! Și nici nu mi-a plăcut deloc, dar deloc episodul ăla cu moartea, deși îi apreciez tare pe creatori.

Acestea fiind spuse, aud un Super, scumpo! la bucătărie și o tai la laptop să mă pun pe scris. Dar, îmi zic, înainte să aștern pe foaia asta virtuală just another Robotzi diss, am zis că tastez creativemonkeys.com și să trag un ochi și peste noua apariție. Și, ce să vezi? Nu mă zgâriam eu destul că n-am ajuns la Pirații din Caraibe! S-a făcut și F.O.C.A pirat!

Ca animație mi-a plăcut mult. Și harta avea niște nume ce mi-au amintit de hashtagul #geografiedistractiva 🙂 Insula Savarin! Yum! Și da, au preluat niște Puți-Puți că a prins bine Bumpți-Bumpți, dar all in all e un episod ce mi-a potolit înverșunarea.

Dar Super, scumpo să nu mai aud!