Archive for August, 2011

Ca burghezii. Chimie. Crowdbooster

1. Azi am clacat de dimineaţă. A treia zi consecutiv cu zgomot de bormaşină de mi se zguduie patul. A treia zi de durere consecutivă de cap. Înainte să-mi beau cafeaua? Păi asta nu-i viaţă! Aşa că mi-am luat jucăriile şi m-am mutat la Starbucks. Unde-i AC, jazz şi wifi. Şi cafea! Ca burghezii.

2. Pentru că v-am scris numai întâmplări nefericite din mijloacele de transport în comun (sigur vă amintiţi prima mea călătorie cu 16ele sau cum s-a gândit cineva să se masturbeze în autobuz) azi vă povestesc cum am avut o chimie excelentă cu un fotomodel de 17 ani (atât i-am dat eu). Staţia Roma (ah, dar ce nume predestinat!), ajung în staţie şi mă întâmpină cu un zâmbet un bruneţel ochios. Îmi deschide şi uşa tramvaiului. Eh, se tre jentil! 🙂 Ocheade tot drumul. A venit lângă mine să vorbească la telefon cu… maică-sa cred. Da, acum am ieşit de la casting. Cred că apar în revistă. Bine, frumosule, sper să ne mai vedem pe-aceeaşi rută, eu cobor.

3. Dau cinci invitaţii Crowdbooster, un tool care te ajută să măsori tot felul de… uhm, îs ignorantă dacă zic că-i un fel de ZeliSt Monitor pentru Facebook şi Twitter insides? Cred că da. Mie-mi place că-mi arată la câţi oameni ajung cele mai “bine clasate” twitturi 🙂 Aşa, primele cinci comentarii primesc invitaţie.

Am încheiat transmisiunea (zice Anne sorbind dintr-un frappucino).

Ce-i urezi cuiva la duş?

În primul rând De ce simţim nevoia să facem urări cuiva pentru activităţi care de care mai banale?

Eu urăsc să mi se zică Distracţie plăcută sau corespondentul în engleză când zic cuiva că ies în oraş. A naibii că parcă atunci nu mă distrez. Normal că ies în oraş ca să mă simt bine, nu să-mi plâng în pumni de oftică. Nu e cazul să fii şi tu redundant.

Exemplu:

Mă duc să fac un duş.

1. Have fun

2. Duş plăcut

3. Enjoy

sau insuportabile apropouri şi interjecţii: Uuu, Ah, Vin şi eu.

Eu i-aş ura cuiva care merge la duş în felul următor: Sper să revii la calculator şi să ne reauzim, revedem cu bine, un procent tulburător de accidente se întâmplă în baie.

 

O zi începută prost se termină prost doar dacă stai în casă

Salutare!

M-am reîntors în Bucureştiul oportunităţilor şi am început să mă acomodez, uhm, prost 🙂 Mi-am aruncat playerul pe geam (asta se întâmplă dacă dai cu aspiratorul chior de somn şi apoi scuturi aşternutul). Mi s-a stricat laptopul şi l-am dus la Repărăcioşi, nu s-a ţinut cursul de dans joia asta (dar recuperăm! tot cu Bursucu, coregraful nostru de la cursurile Gillette Venus), cald, putoare şi mizerie. Eh.

Dar cum tocmai s-a terminat luna cu zodia mea, ziua începută prost s-a terminat bine. Hail to the Lion! 🙂 Pentru că o zi începută prost se termină prost numai dacă stai în casă. Aşa că m-am apucat să-mi rezolv nemulţumirile. Mai întâi te aranjezi niţel, pentru self-esteem. Apoi escaladezi balconul şi via vecinei de la 1 ca să recuperezi muzica aruncată pe geam. Apoi ieşi şi te duci să îţi laşi laptopul la reparat. Şi te fluieră muncitorii şi asta iar face bine la self-esteem. Şi îţi mai face un ţigan din Obor un vers de manea pe loc şi deja eşti divă-n capul tău. Şi dacă îţi mai cumperi pepene, perdea portocalie pentru atmosferă, ai muzică bună şi-o carte, chiar te culci liniştit.

Repet, vă reamintesc: eu sunt Anne cu Zile de Deochi şi Triunghiul Bermudelor. Adică eu nu credeam în twist-ul pozitiv pe care-l poate lua o zi în care te trezeşti cu faţa la cearşaf.

poză de pe piccsy.com

Un stomac strălucitor!

Neaţa! Nu ştiu dacă e de vină vremea de afară sau faptul că mama mi-a făcut clătite la micul dejun sau faptul că încă sunt la Piatra Neamţ sau faptul că am dormit bine azi noapte sau toate la un loc, dar mă simt tare bine, ceea ce vă doresc şi vouă! 🙂 O săptămână ZEN, fără vibe-uri negative.

Bun, am un draft cu patru postări pe blog de care voiam să mă apuc, doar că twitt-ul lui Byubay mi-a amintit de câtă minte aveam în clasele I-IV şi e musai să vă povestesc şi vouă (că tot mă simt bine şi că tot mă rugase un cititor să mai povestesc din prostiile copilăriei).

Eu l-am asigurat pe om că se trăieşte bine-merci din asta, întrucât prin I-IV m-am răsfăţat cu nişte supă cu Pur. Şi Fairy are mai mult PR decât Pur, deci tre să fiu musai şi mai bun şi mai puţin nociv.

Eu am fost crescută în spiritul sănătos conform căruia e PĂCAT să arunci mâncarea, se face cu atâta suflet, cu atâtea resurse, nu e frumos să laşi în farfurie, cu atât mai puţin frumos e dacă o ARUNCI! Aşa că atunci când mi-am încălzit eu singură supa pe care o lăsase mama pe aragaz, gândul care a venit imediat după ce am şters cu buretele îmbibat în detergent de vase gura castronului din care se prelinsese nişte zeamă. Nu. Stai. Vă zăpăcesc.

Mi-am încălzit singură nişte supă.

Am bălăngănit castronul şi s-a prelins lichidul pe lângă castron.

Am luat un burete cu detergent să şterg gura castronului.

Din detergent s-a prelins ÎN supă.

Am mâncat aşa, că e PĂCAT să arunci mâncarea 🙂

End of story. Trăiesc bine-merci. Have a nice week!

O zi-n Bermude. Triunghiul Bermudelor

Nu ştiu cum e acolo, dar am înţeles din poveşti că-i o zonă în care se întâmplă lucruri ciudate. Aşa că ceea ce mi s-a întâmplat ieri şi alaltăieri poate foarte bine să se încadreze la Fucked Up Day. Am mai scris eu despre ziua (Zile de Deochi) în care te trezeşti din somn cu fundu-n sus pentru că te-o scuipat cineva în decolteu c-o seară înainte.

Dar despre ziua în care planetele îs la fel de cu fundu-n sus ca tine şi Venus tocmai ce-a plecat din casa a treia şi te-a lăsat de capul tău şi Mercur chiar n-are chef să înceteze cu radiaţiile care pe tine te fac să vomiţi, despre ziua aia ce să mai zici?

Eu cred că dacă un fluture bate mai tâmp din aripi la capătul Pământului (să zicem tocma-n Triunghiul Bermudelor), pe tine te aşteaptă nişte reacţii de la oamenii din juru-ţi care cel puţin te fac să caşti ochii şi să ridici într-o rână sprâncenele.

Na, acum două zile am luat o decizie. Am scris pe blog despre ea (aia cu anul pro-bono, v-am zis-o şi vouă), am fost ameninţată că mi se închide blogul (mi-a zis mie un Andrei că acu-s bloggeriţă cu acte-n regulă) şi unii, alţii au început să mă vorbească nu tocmai de Ioi, faină-i Anne, aş lua-o la mine acasă. Şi pe mine când mă vorbeşte cineva de rău, mie nu-mi ard obrajii (decât dacă le frigi una) sau urechile (decât tot în acelaşi caz), mie mi se face rău. Mă ia durerea de diblă, iau decizii proaste, reacţionez muiereşte şi spariu bărbaţii. Şi asta s-a şi întâmplat :=)

Încă n-a trecut furtuna. Uite de-aia nu vreau eu să divorţez niciodată. Că divorţurile-s parşive şi se lasă cu mult răhăţel sentimental şi pe mine chestiunile astea mă fac să mă simt ca-n Triunghiu` Bermudelor. Adică nasol de tot, tăticule!

Gratis şi cu condiţii

M-am hotărât să scriu azi despre munca pro-bono. Tot am făcut tot felul de proiecte fără bani, pentru experienţa în sine (faci cu drag voluntariat pentru vreun festival de teatru, film sau muzică) sau pentru ceva de băgat la cap pe plan profesional (vreun internship neplătit în agenţie sau vreo două săptămâni pentru un proiect într-un domeniu despre care nu ştiai mare lucru).

Am exact un an de zile în care am făcut muncă pro-bono în domeniul artistic. M-am apucat cu trupa Electric Fence (jumătate de an), iar în celalaltă jumătate de an am continuat cu un label de hip-hop.

Ce-am învăţat?

1. Că oamenii încetează să te mai ia în serios după o lună de voluntariat. Nu te mai apreciază la adevărata valoare, sunt suspicioşi cu privire la rezultatele muncii tale, încep să creadă că te-au câştigat la loto, îţi cer favoruri la orice oră şi în orice zi a săptămânii, se supără când nu livrezi cât vrea pipota lor umflată să livrezi (pentru că nu ai resursele necesare şi s-a discutat asta la început, iar nici clientul nu furnizează tot ceea ce îţi trebuie ţie ca să livrezi). Da, people take you for granted. Cel mai bun exemplu a fost când am terminat de gândit un concept de care toată lumea era încântată, mai puţin beneficiarul. Unul dintre cei care au asistat la crearea ideii i-a spus beneficiarului: Auzi, tu n-ai mai comenta dacă i-ai fi dat bani lui Anne. Ţi s-ar fi părut cel mai tare concept ever.

2. După vreo trei luni de voluntariat nu mai ai nici satisfacţie morală. Pentru că People take you for granted şi atunci nu mai ai de unde să primeşti un Băi, apreciez că mă ajuţi şi că faci aşa treabă bună şi zău că mă simt prost că nu te pot plăti deocamdată, dar o să mă revanşez eu. Nu, după vreo trei luni în care You stick to the plan primeşti un Ntz Ntz Ntz, nu e OK, ne luăm pe altcineva. Care să lucreze tot pe moca? Na, succes cu asta.

3. După vreo patru luni deja încep condiţiile. Bine că ai timp să scrii pe blogul tău sau să te întâlneşti cu prietenii tăi bloggeri sau să mergi la nu ştiu ce evenimente, dar timp ca să îmi faci munca pe care ţi-o dau şi pentru care nu te plătesc deja de patru luni nu-ţi găseşti.

Bun, să nu mă înţelegeţi greşit. Eu-s fată bună. Am făcut lucrurile astea CONŞTIENT. Bine, mai mult sau mai puţin cu Electric Fence, proiect din care speram că o să am şi eu la un moment dat de câştigat.  Am lucrat anul acesta pentru MINE, pentru că am învăţat din multe greşeli şi am cunoscut oamenii într-o ipostază pe care poate într-un job plătit nu aş fi avut ocazia s-o observ.

Aşa că nu e un an pierdut. Dar I`m ready to make some money 🙂

O definiţie amuzantă conform UrbanDictionary

Despre ce scrii când nu ştii despre ce să scrii

Te ajută Google. Ştiam că nu sunt singura cu writers-block.

PARANTEZĂ: Deşi ştii când nu aveai net şi erai în curte la bunică-ta, ştii câte idei de articole pe blog aveai, nu? Sau când eşti pe punctul să adormi şi eşti cu capul pe pernă şi te trăsneşte marea idee cu care faci marele trafic şi ţi-e lene să te ridici şi să o notezi.

Şi acu stai şi te uiţi ca pisica-n lemne că nu ai cu ce să umpli un post nou de blog. ÎNCHEI PARANTEZA

Te ajută Google că şi alţii îs la fel ca tine. Şi dacă scrii What to write about when you don`t know what to write about – faci fix o laie 🙂 Că de sfaturi d-alea cu Fă-ţi un program de scris, Ai încredere în tine, Ascultă muzică, Mănâncă ceva mi s-a luat.

Acum serios. Anne, tu erai bună la compuneri. Scrie ce ştii.

Voi vreţi să scriu ceva în mod special? Aveţi vreun articol care v-a plăcut şi vreţi să-l dezvolt? Help a gal!