Posts Tagged ‘elena vasile’

GuerriLive Electric!

Da, da, în caz de n-au ajuns mesajele mele la voi și n-ați apucat să vă setați frecvența pe ceea ce trebuie, am fost ieri în studioul roz de la Radio Guerrilla unde i-am privit cuminte de după geam (ca-n sălile de naștere 🙂 ) pe Electricii mei dragi cum cântau, cum răspundeai la întrebările lui Bogdan Șerban și cum făceau ce știu ei mai bine: entertainment. Le-am dus celor de la radio o invitație la fel de roz ca ei la concertul următor.

Reacții pozitive din partea tuturor, tare mare bucurie acolo, mesaje, felicitări, totul cum trebuie ca să pregătim concertul din Wings, de pe 7 aprilie (joia asta) unde vă aștept cu bucurie să dănțuim. Twitterul mi-a dat feedback îmbucurător, sper c-au mai ajuns piese și la oamenii care nu auziseră de Electric Fence până acum, din câte am înțeles i-a căzut serverul lui Toma Nicolau :), poate și-al Chinezului, cine știe.

Elena a vorbit frumos de mine și iar m-a luat cu zgribulici de emoție, request-urile pentru Aven, Aven, șunen au curs, urmăriți-i mâine dimineață la Tonomatul dp 2, da?

Moment fotografic:

Un concert de nota 10.

Fără altă introducere, că ştiţi deja de pe Facebook şi Twitter că ne-am simţit bine şi totul a fost foarte fain vineri în Wings, o las pe Elena Vasile, solista trupei Electric Fence să povestească din perspective mai înalte.

“Este doar o intamplare si o coincidenta rautacioasa, faptul ca ne-am hotarat sa cantam prima oara noua noastra melodie cu text in limba rromani intr-un club care se numeste « Aripi ».

A fost o cantare profesionist stabilita de-cu multe saptamani inainte. Seriozitatea organizatorului si-a facut simtita prezenta inca de la primele propozitii schimbate prin telefon. Atunci ne-a fost clar ca avem de-a face cu oameni care stiu ce vor, si cum se face.

Cateva decizii pe care le-am luat impreuna cu colegii de trupa si cu managementul trupei transformau aceasta cantare intr-un nou inceput. Urma sa cantam alaturi de un chitarist nou-nout, urma sa prezentam in premiera doua piese si totul parea foarte greu. Basca, era prima cantare pe anul asta.

Alexandru Misu – Andu este noul chitarist al trupei Electric Fence si ii uram bun venit si o viata lunga si plina de succese in trupa. In acelasi timp ne luam bun ramas de la Stefan Constantinescu si-i multumim pentru tot ce a facut pentru noi.

In principiu astea ar fi trebuit sa fie noutatile pentru prima cantare din acest an. Din pacate, Marti, Ovidiu Condrea tobosarul nostru din momentul acela ne-a anuntat ca Vineri nu poate participa la cantarea din Club Wings pe motiv de ‘’Zilele Orasului Gura Humorului’’ – cu Krypton. Cum nu ne puteam aseza de-a curmezisul carierei ilustrului nostru prieten si tobosar, am decis sa-l eliberam de povara care-i umbrea si incetinea ascensiunea si accesul pe marile scene ale tarii, si am decis sa cautam alt tobosar (aviz doritorilor).

Cum, insa, seriozitatea celor de la Wings trebuia rasplatita cu seriozitate, aveam doua zile sa gasim pe cineva, chiar si provizoriu cu care sa putem evolua Vineri 18 Februarie. Si cum din fericire lumea asta nu duce lipsa de nebuni frumosi si de oameni generosi ni s-a intamplat Florin Vasile, tobosar in Marca Inregistrata care a acceptat sa invete si sa cante 13 piese pe care nu le mai auzise, in doua zile. Da fratilor, am repetat doua zile si Vineri ne-am prezentat in fata voastra. Ce-a iesit ati vazut. In cele ce urmeaza, conform obiceiului, o sa evoc intamplarile asa cum le-am vazut eu.

 

Locatie :

Club Wings, str.Eminescu nr 127. Este fostul cinema Viitorul, o locanta din care oameni cu bun gust si pricepere au facut un loc primitor si prietenos. Spatiu mare si generos, oameni cooperanti, un loc in care toata lumea isi facea treaba zambind. Inca de la probe am stiut ca o sa iasa ce trebuia.

 

Logistica :

Ireprosabil. Nu sunt multe lucruri de spus in conditiile in care rider-ul tehnic impus de noi (care nu-i deloc simplu) a fost respectat cu sfintenie, in conditiile in care la sfarsitul cantarii am primit o inregistrare integrala pe track-uri a concertului de o calitate foarte buna. Ba ar mai fi ceva de spus – Chapeau bas domnilor!

 

Prestatie :

Incercati sa va puneti o secunda in locul meu si veti simti ce am simtit eu la repetitii, cand Andu, chitaristul nostru, m-a certat la repetitii pentru ca greseam interpretarea in unele locuri a unei piese pe care eu o compusesem iar el o invatase de o saptamana. A fost hilar si-un pic jenant. Repetitiile s-au desfasurat sub semnul stressului, dar si al uimirii. Am fost stresati cu totii pentru ca abordam un concert cu doi oameni noi si am fost uimiti de capacitatea si talentul acestui chitarist de 20 de ani, caruia toti ii vedem un mare viitor.

Despre nebunia tobosarului Florin am mai vorbit si probabil se va mai vorbi. E un nebun misto. Multumim lui Dan Ionescu si trupei Marca Inregistrata pentru ca ne-au imprumutat tobosarul si sala de repetitii si pentru ca, desi, erau ultimii care trebuiau s-o faca, au insistat sa-si plateasca biletul de intrare.

 

Vlad (bas)

Imperial. Creste in progresie geometrica. Stapaneste foarte bine piesele si instrumentul. Are o atitudine exceptionala si sunt convinsa ca a frant multe inimi in Wings.

David (sampler si keyboards)

In jurul lui s-au invartit toate, are foarte multe sarcini pe parcursul unui concert si nu s-a lasat coplesit de ele. Si-a facut treaba perfect, si-a permis chiar si un moment haios, dar virtuoz. A fost cu ochii tot timpul prin sala cautand pe cineva drag lui si-l felicit ca nu s-a lasat doborat de faptul ca acel cineva nu era acolo.

Florin (tobe)

Numai un nebun poate sa faca ce a facut el. A batut exact si cu mult testosteron ca sa nu zic c…i. Ne-a transmis energie si a fost atent la tot ce-i susura David in casca.

Andu (chitara)

Ne-a uimit atat de mult la repetitii incat la cantare ni s-a parut normal sa cante bine. A fost prezent, a avut atitudine si a completat intr-un mod fericit mix-ul pe care ne-am propus sa-l facem cu Electric Fence.

Eu

M-am simtit bine, m-am auzit perfect, cred ca am reusit sa transmit. A fost una dintre cele mai pretioase cantari din viata mea.

Lucian (sunet)

Ajutat intr-o masura mult mai mare decat in alte dati de echipamente, a fost exceptional. A fost regele efectelor, a stiut sa umple unde era gol, sa simplifice unde era aglomerat.

Anne-Marie (pr)

Captiva in dilema care-i paralizeaza actiunile, Anne-Marie se zbate intre datoria de a promova trupa si tendinta de a se promova pe sine insasi. In continuare e in cautarea unei modalitati de a ne face cunoscuti, de a aduce lume la concerte. Este o fata desteapta si perseverenta si nu ma indoiesc ca intr-o zi va gasi calea. S-a simtit faptul ca i-a placut ce a vazut pe scena, ca a fost mandra de noi si speram ca asta s-o ajute sa nu mai dezarmeze asa usor.

 

Concluzii

In opinia noastra si a altora, am avut cea mai tare cantare Electric Fence de pana acum.

Multumim tuturor celor care au venit si va asteptam Vineri, 25 Februarie in Grill Pub unde vom canta alaturi de prietenii nostri de la in Probe.

p.s. multumim lui Sorin-Aurel Sandu de la teatrul Masca pentru textul ultimei noastre piese, multumim Flaviei Fitoiu si Teatrului de Comedie pentru outfit, multumim Adrianei Craciunescu si lui Marius Mihalache pentru poze”.

 

Acestea fiind zise, ne vedem VINERI, în Grill PUB, la un nou concert!

Mai multe poze găsiţi pe pagina noastră de Facebook.

Electric Fence începe Cronica Solistului

Elena Vasile despre concertul de sâmbătă:

Sambata in Tago Mago am cantat alaturi de prieteni dragi  pentru alti prieteni dragi.Imi propun ca incepand de azi, dupa fiecare eveniment @ElectricFence, sa fac si “cronica solistului”, in care voi incerca sa analizez cateva aspecte ale locatiei, logisticii, prestatiei si fireste a sperantei de feedback.

Let’s go

 

Locatie:

  • Casa impunatoare, relativ usor de gasit, loc bine asezonat cu parteneri, personal prietenos dar cam nepasator. Mi-au lasat impresia ca ne fac o favoare lasandu-ne sa cantam acolo, ne-au grabit tot timpul spunandu-ne sa incepem mai repede ca mai urmeaza un eveniment. Acest lucru ne-a facut ca dupa cantare sa mergem cu mic cu mare in alta parte. Clubul a pierdut, in opinia mea, cel putin 30 de clienti in seara aceea.
  • Sala in care a avut loc cantarea a fost ok, scena un pic cam mica si iluminata insuficient. Responsabilul cu sunetul a fost insa foarte cooperant si indatoritor.
  • Preturile relativ ok.
  • (Multumim din suflet pentru ca mi-au pus in siguranta sistemul de monitorizare in ear pe care-l uitasem acolo si pe care nici macar n-am apucat sa-l achit :D)

Logistica:

Instalatie de sunet medie, dar peste ce-am intalnit eu personal de-a lungul timpului in cluburi. Monitorizare insuficienta, set de tobe incomplet. Despre lumini am vorbit mai sus.

Prestatie:

  • A fost una dintre cantarile in care eu m-am auzit foarte bine, desi acomodarea cu in-ear-ul se produce in pasi foarte mici (in pasul 2 am descoperit ca butonul de volum nu este cel de balans). Faptul ca m-am auzit bine m-a ajutat sa gresesc foarte putin in privinta liniilor muzicale, textele, insa, le-am facut varza de vreo doua ori ,chiar daca aveam caietul in fata, iar atunci cand s-a stins lumina ptr cateva secunde am crezut ca sunt in pom… Un capitol la care nu m-am descurcat a fost cel cu discursurile, unde am fost coplesita de emotii si am balmajit numai platitudini. Am inteles, oratoria nu-i de mine.
  • Ovidiu, tobosarul, a fost imperial, a gresit foarte putin spre deloc, singura lui meteahna fiind insa modul alambicat in care rezolva break-urile (care ne uimesc si pe noi de fiecare data).
  • Vlad, bas, a fost ceas.
  • David, clape, a fost emotionat si asta s-a vazut. Tonurile din sequencer au fost prost egalizate si va promitem ca a fost ultima data cand se intampla asta.
  • Stefan, chitara, a fost in regula, uneori mi l-am dorit mai prezent si mi-ar fi placut sa aibe o atitudine un pic mai agresiva.
  • La sunet, Lucian a fost ireprosabil.
  • Anne-Marie a zburdat ca un fluturas din grup in grup si a  P.R.-it toata seara, a fost toata numa’ suflet si a impartit cu generozitate din energia ei tuturor. Si da, si Lucian si Anne-Marie sunt membri ai trupei @ElectricFence iar ceea ce au facut ei este inclus in prestatia trupei.

Despre prietenul nostru Toma Nicolau, numai lucruri bune, s-a achitat de obligatia de a canta cu mandrie de fotbalist :))) si ne-a incantat urechile. Am fost bucurosi, insa, cand ne-a promis ca de-acum inainte o sa se rezume la scris. 😛

Speranta de feedback…

Eu, de acolo de pe scena, am vazut ca v-a placut. Am vazut niste oameni convinsi deja de Anne ca trebuie sa ne placa si care chiar ne-au placut. Am vazut oameni invaluiti de muzica noastra, am vazut oameni care s-au bucurat de ce faceam pe scena. Imaginea asta ne-a facut fericiti, ne-a confirmat faptul ca suntem pe drumul cel bun si ne determina sa continuam.

Va multumesc la urmatoarea cantare pe 18 Decembrie.

Acum închei eu, Anne. Mulţumim TUTUROR! Cronica Solistului va continua după fiecare cântare!