Din ultime amintiri

Ce-am făcut de când m-a atacat bestia? M-au mâncat ţânţarii.  M-a mâncat ţânţarili, dom`le, da` cu înfrigurare, nu aşa! A, şi am absolvit. Am absolvit facultatea. SNSPA, FCRP. Facultate ce-a fost faină şi dacă aş avea fântâna tinereţii in ză bec iard aş lua-o de la început. Da` nu de alta, vreau să văd cum e să ai JOB. Şi responsabilităţi. Şi colegi faini. Şi să mă simt şi eu de 22, nu de 15.

Acuma, ori m-am făcut eu Ionică cel cu obraz gros, ori chiar n-a fost ce să mă gâdile emoţional la festivitatea asta. Şi chiar mă pregătisem, mă pregătisem cu săptămâni înainte să plâng, să mă las păstrunsă de La revedere, facultate dragă… Nu mi-a ieşit. O lacrimă la discursul profesorului meu coordonator (Aaaalexandruuuu Câââârlaaaan! – cu intonaţie de prezentator de meci de box, da?) şi la cel al domnului Frigioiu (Nic, în cele din urmă, mai zgubilitic decât mi l-aş fi putut imagina vreodată).  Am văzut-o pe mama, care a venit şi ea să mă vadă pe mine şi deci ne-am văzut😉 Am încercat să Entertain her: după absolvire am fost la Mogoşoaia şi la film. Mă dezobişnuisem să locuiesc cu vreun părinte, aşa că am încercat să primesc “sfaturile de viaţă” cu zâmbetul pe buze. Nici aici nu mi-a prea ieşit.

Am fost la IRB Nations Cup. Despre rugby am tot scris. Îmi place că ştiu băieţii ăia ce fac. C-am ieşit pe locu` 2 şi că mereu mă simt foarte bine la meciuri. Apoi am fost la petrecerea Stejar Strong unde am avut eu pentru câteva momente senzaţia de America.

Amu` mânc o buca` di pâni` cu unt şî gem şî mă mai câcâi la nişte concluzii la lişenţî. Vreau să-mi găsăsc ocupaţii cât mai răpidi, adicătelea să am şî io un loc di muncă undi să ma pot da în spectacol, să hii bini, sî sâmt că merji ceava.

PS: Nu am nicio tragere de inimă să scriu despre concertul Aerosmith. Încă sunt lovită în aripă. La figurat. Nu c-aş avea aripi. Nu mi-a rupt nimeni niciun membru.

Post post scriptum: Nu am nicio tragere de inimă, picior, cap, suflet să scriu cu patimă, să vărs cuvinte icişa. Raitărs bloc tătă zâua.

2 responses to this post.

  1. Ca bine mai zici ma Anne, cu writer’s block! Si bine mai zici si cu discursurile de la festivitate, doar alea doua mi-au smuls si mie cateva lacrimi, si mai ales sa-i vad pe profesorii din 3 ani de facultate emotionati in fata noastra, asta m-a cam…SI cat am mai bocit la final de liceu, dar o sa ne fie dor de multe, iar prin asta spun noptile ale petrecute la proiecte de care o sa ne aducem aminte, vesnic aminte….si multe altele.
    Hai c-am lalait-o si eu :)…acum ne intoarcem la concluziile alea arzatoare

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: