Se pare că mă urmăresc cataclismele – mai întâi incendiul de vis-a-vis care m-a trezit la 06:30, acum un cutremur. Aş emite o axiomă tâmpită conform căreia cataclismele au loc dimineaţa, când e somnul mai dulce. Zic mă urmăresc pe mine pentru că pe Twitter nu erau decât Mircea Meşter, Pyuric, Bimus, Liz_B şi Vali Bărbulescu (eu pe ăştia i-am prins scriind la câteva secunde după ce mi-am deschis eu telefonul), dar sunt sigură că îi urmăresc într-un fel sau altul şi pe ceilalţi cel puţin două milioane de bucureşteni care au fost treziţi de zgâlţâituri. Colegele mele de apartament încă dorm, deci nu pot spune acelaşi lucru şi despre ele
Eu eram trează, tocmai mă suceam de pe-o parte pe cealaltă când a început. Şi mi-a bătut inima la alt BPM căci n-a fost tocmai un cutremur uşor. Auzi, 4.7 pe Richter. Ultimul pe care-l simţisem acum doi ani la Piatra Neamţ avusese doar 3,8 parcă. Ideea e că mi s-a zgâlţâit destul de puternic patul şi nu în sensul ăla amuzant
După ce am dat intrat pe Twitter să văd dacă am parteneri de suferinţă (şi văzusem că am), am dat un sms familiei şi mi-am reluat somnul.









Posted by Radu Oncescu on October 4, 2011 at 9:18 am
A fost cutremur?Zau daca l-am simtit
))
Posted by moodoptimizer on October 5, 2011 at 10:07 am
Eu m-am trezit inainte sa inceapa, dar pe mine m-a leganat intr-un mod placut. Am crezut ca visez
Apoi am auzit ca a fost cutremur…
Posted by theannemarie on October 5, 2011 at 10:13 am
Da, cred ca-i cea mai “paranoia free” modalitate de-a “petrece” un cutremur